Lumea e o jucărie. Un puşti se joacă şi rîde. Cînd rîde el soarele răsare. Apele curg, florile înfloresc, maşinile aleargă. Uneori, fără motiv, puştiul se supără, se încruntă şi începe să plîngă. Atunci nori întunecaţi acoperă lumea şi ploi cenuşii o îneacă. Iar dacă, nepăsător, îşi azvîrle jucăria cît colo apele se revarsă, pămîntul se cutremură şi lumea se-ntoarce pe dos.
Aici pe blog sunt foarte frumoase poeziile!
RăspundețiȘtergere